Caut cadavru
caut cadavru
Aş fi vrut să plâng…
Ştii cum e să te simţi murdar? Să-ţi simţi sufletul ca într-o groapă de gunoi, să simţi mizeria imprimată în pielea ta ca un tatuaj, trupul să-ţi pară un cadavru pictat – şi totuşi înca trebuie să-l foloseşti.
Sufletu-mi plângea şi aş fi plâns şi eu, dar lacrimile sunt pure şi au mândria lor: n-ar aluneca pe faţa mea, n-ar fi spălat tatuajele – nici măcar puţin.
Fiecare mişcare doare, căci sufletul îmi poartă trupul ca pe un val de carne moartă.
Ştii cum e să te doară când respiri? – sau când mergi, sau când ridici colţul gurii încercând să zâmbeşti?
Doare, doare mai rău decât tăişul lamei, şi nu poţi vedea urmele unui spirit, poate doar ale cadavrului.
Şi acum simt cum îmi curge mizeria prin vene, şi aerul mă sfâşie, iar lumea priveşte: la fiecare clipire curge sânge, căci ei au gene ascuţite.
Nu am cerut compasiune, nici să mă înţeleagă, ceea ce vreau eu e să cunosc alt suflet care îşi împinge trupul, căci ştie că doare când îşi întinde mâinile. În braţele lui moarte: sufletele noastre să împingă o îmbrăţişare.
Auzisem odată: când cineva te ţine de mână nu mai doare.
frumos .
majoritatea mi-au spus ca ii sperie textul asta
se potriveşte cu autopsia sufletului , iacă acum mi-am dat seama .
uite ce mă gândeam . Că tot se potrivesc ăstea doua articole .
ce-ai spune dacă am scrie un articol despre chestiunea asta , care să apară bineînţeles pe ambele bloguri cu numele de rigoare şi tot tacâmu . Nu mă interesează promovare , trafic sau alte cele .
un articol , o poveste , o chestie . Dacă te interesează şi ai timp , anunţă-mă .
Frumusel.
De ce nu imi zici ce scria in Joy?
Da. Dar ce tare ar fi fost ca in Joy sa se refere taman la articolul meu, inainte de a-l publica
Imi place cum scrii. O sa mai trec pe la tine. Nu scapi de mine
cateodata nu mai conteaza nici cum t simti .. si eu auzisem odata , dak t tine cineva de mana nu poti cadea ..
hmmm..asta nu shtiam…. dar cel putzin nu cazi singur….eu shtiu sigur ca nu mai doare…adik zic greshit – imi place sa cred ca e asha ^^^
[...] septembrie 2008 realizat de Chidori şi Fără [...]
[...] Chidori’s Weblog Oglinda s-a spart! Chidori « Caut cadavru [...]
Hm… ai vazut vreodata picturi de Hieronymus Bosch? La tine vad ca e si mai obscur totul si parca un pic mai deprimant. Trupul e un cadavru inca viu, asa-i, ce cu fiecare respiratie mai moare cate un pic. Si speranta unde e?
sperantza….e la sfarshit
…daca suntmen stare sa acceptam alt cadavru asa murdar….si el ne accepta asa cu tot gunoiul din noi….acolo e sperantza.
Foarte placut, mi-au dat lacrimile… Esti o Bacovie adevarata
)… Te iubesc 
)
ma bucur ca te-a impresionat ^^
nu m-a speriat deloc textul, căci asta simt acum. rahat.
mâina e prezenta dar prea îndepărtată să mă ajute.
virtualul mă lecuieşte… şi uitarea
hmmm interesant
sadism.tristete.eroare.placere.fum.culori.traieste!!!!
frumos ! Sunt placut surprins de ceea ce ai scris,imi plac poeziile si chiar mi-ai dat si niste idei pentru noi fotografii…:d mai trec pe aici.